Scurta monografie al Şcolii Gimnaziale nr. 1 Vîrşolţ

 

      Comuna Vîrşolţ se compune din satul de reşedinţă Vîrşolţ, satele Recea Mare, Recea Mică şi cătunul Verveghi. Comuna este aşezată în zona deluroasă a Silvaniei, pe cursul superior a râului Crasna, în vecinătatea celor două oraşe mari ale judeţului Sălaj: Zalău şi Şimleu Silvaniei.

       Primul document scris - după ”Monografia judeţului Sălaj” publicat de dr. Petri Mor la începutul sec. al XX-lea – atestă existenţa comunei în anul 1341 sub numele de VORSOLCH... în 1685 VARSOCZ. Denumirea comunei după dr. Petri Mor derivă din cuvântul ”varsa” (”verse”) de origine slavă, care este denumirea unei unelte de pescuit.

        Din sec. al XVII-lea avem primele informaţii despre existenţa unei şcoli sub tutela Bisericii reformate. Izvoarele scrise ne relatează din 1816 despre existenţa a două şcoli.Una a reformaţilor, cu o sală şi alta greco-catolicilor, tot cu o sală de clasă. Se aminteşte tot din 1816 că Babtai Istvan donează 200 de forinţi pentru copiii de şcoală. La sfârşitul sec. al XIX-lea au existat două şcoli primare. După 1918 şcoala cu clasele I-VII (gimnaziu) s-a dezvoltat cu secţia română pentru clasele I-IV. Informaţiile despre şcoală de la începutul sec. XX sunt foarte sărace. Nimeni nu contestă existenţa unui învăţământ în limba română şi maghiară din cele mai vechi timpuri pe aceste meleaguri. Se păstrează în arhiva şcolii de centru o adeverinţă eliberată la 20 dec. 1947 de către directorul Traian Hendea din care rezultă că solicitantul Macavei Ioan născut în 1901 a terminat în anul şcolar 1910-1911 clasa a II-a cu succes la şcoala primară română confesională greco-catolică din comună. Primele atestări care vorbesc despre existenţa unui învăţământ de stat în comuna noastră datează din anul 1921-1922. În procesele verbale rămase din aceşti ani se menţionează că şcoala de atunci se numea ”Şcoala primară de stat” fiind condusă de sfatul şcolar care avea un preşedinte (Alexandru Sima) şi un secretar, pe învăţătorul Traian Hendea. În anul şcolar amintit se menţionează că la examenele de sfârşit de an s-au prezentat 31 de elevi. Lecţiile se ţineau într-o singură sală de clasă alăturată locuinţei directorului. Se pare că acest local de şcoală este actuala grădiniţă. În anul 1933 şcoala este frecventată de 10 băieţi şi 12 fete, care susţin examenul de sfârşit de an la data de 1 iunie. Din anul 1925 au rămas documente care vorbesc despre existenţa unei grădini a şcolii în care elevii fac lucrări practice agricole. În anul următor se organizează un curs şi pentu adulţi. Comitetul şcolar ales în 1924 înlocuieşte sfatul şcolar şi care are iniţial ca preşedinte pe Nicolae Costea preot, iar ca secretar pe Hendea Traian. În 1930 au discutat problema amenajării unui local de şcoală în care să se desfăşoare în mod corespunzător învăţământul în limba maghiară. În 1936 se construiesc o şcoală cu 2 săli de clasă şi un birou, actuala clădire de lângă Căminul Cultural. Tot în acest an se solicită înfiinţarea postului al III-lea de învăţător, datorită faptului că numărul elevilor înscrişi a crescut. Şcoala nouă primeşte în 1938 din partea comunei 24 de bănci noi. Comitetul şcolar în şedinţa din 4 aprilie 1939 hotăreşte: a) în anul şcolar 1939-1940 se va înzestra şcoala cu instrumente de atelier b) aparat de radio c) instrumente de fizică şi chimie, hărţi d) în anul şcolar 1941-1942 şi 1942-1943 se va edifica o nouă sală de clasă, o sală pentru atelier, o bucătărie pentru cantina şcolară, o odaie pentru muzeu şi bibliotecă, o odaie pentru baie. Izbucnirea războiului in 1939 a schimbat mersul progresiv al şcolii. În anii războiului existau două şcoli: şcoala cu limba de predare română şi şcoala cu limba de predare maghiară. În 1945 elevii ciclului inferior secţia maghiară, frecventau şcoala Confesională reformată. La 29 oct 1948 se constituie comitetul de coordonare a cursului de analfabetizare, fiind cuprinşi la acest curs 21 de cetăţeni. După anii 1960 învăţământul obligatoriu a creat condiţii favorabile emancipării spirituale în comuna Vîrşolţ. În anul 1951s-a construit în satul Vîrşolţ un cămin cultural, care dispune de spaţiu corespunzător desfăşurării de activităţi multiple. În 1971 s-a dat în folosinţă noul local al şcolii. Până în 1990 Căminele erau folosite şi pentru proiecţiile cinematografice. Din anul 1990 s-au reînoit tradiţii şi obiceuri vechi cum ar fi sărbătoarea ”Balul strugurilor”, ”Balul mascat” din fiecare iarna. În prezent în comuna există echipa de dans şi de cor a bisericii care îşi desfăşoară activitatea cu sprijinul cadrelor didactice din şcoala. Cum am mai amintit în comuna noastră au revenit în obişnuită sărbătorirea unor evenimente din viaţa oamenilor, cum ar fi ”Verjelul”  din satul Recea. În satul Vîrşolţ în noaptea Anului Nou femeile agaţă cununa pe fântâni, o coroniţă aducătoare de noroc şi fericire în anul nou. Până nu de mult în timpul iernii tineretul din sat se adună în ”Haba”, ”Fonóház” unde mai de mult torceau, pe lângă munca era şi loc de distracţie pentru ei. Iarna se mai organizează ”Balul mascat” unde se şi mănâcă colac special făcut cu acestă ocazie, după  metode tradiţionale. Toamna, în perioada culesului strugurilor, la sfârșitul lunii septembrie se organizează Zilele Vîrșolțului, acțiune în cadrul căreia elevii pregătesc tradiționala expoziție din materiale naturale. Tot cu prilejul zilelor satului se organizează întâlnirea de dansuri interetnice din țară, organizarea acestei întâlniri se face împreună cu reprezentanții bisericii, a Consiliului local, în curtea școlii noastre. Cu ocazia ”Balului strugurilor”, care este într-o zi de duminică, când Căminul Cultural este împodobit  cu struguri, un grup de tineret, îmbrăcaţi in portul naţional, feciorii călare pe cai, iar fetele  in căruțe invita locuitorii comunei la bal. Tineretul  este entuziasmat de reîntoarcerea la obiceurile si traditiile locale.

         Misiunea şcolii : „O şansǎ fiecǎrui copil pentru a reuşi în viaţǎ”

     Şcoala Gimazială nr.1 Vîrşolţ îşi asumă misiunea de formare intelectuală şi pregătire pentru viaţă a elevilor noştri, oferindu-le acestora posibilităţi de dezvoltare a personalităţii de afirmare in funcţie de abilităţile fiecăruia.

        Instituţia noastră are rolul de a educa şi integra în societate tinerii din comunitatea locală, de a le deschide orizonturile, sprijinindu-i în atingerea obiectivelor personale.

      Şcoala a fost şi rămâne, in permanenţă, în slujba elevului pentru ca fiecare individ să-şi valorifice posibilităţile  sale individuale.

Director,

prof. Denes Irina